Aikido este o arta martiala relativ noua, inceputurile ei datind cam de prin anii 1920, cind Morihei Ueshiba a inceput sa o dezvolte . La fel ca Judo, Kendo, Aikido isi are radacinile in koryu (scoli traditionale din budo clasic) si incorporeaza concepte din scoala sabiei Yagyu, din Daito-ryu etc. Toate conceptele au fost transformate si rafinate prin prisma atasamentului sau la religia Omote-kyo, a celebrarii vietii, creatiei si dragostei pentru oameni. Aikido inlocuieste mutilarea si distrugerea din clasicul jujutsu cu controlul si compasiunea.

Principiile interne sunt dirijate spre preluare si control mai degraba decit pentru a rani si distruge oponentul, protejind pe cel atacat precum si pe atacator. Practicantul nu isi foloseste pumnul sau piciorul pentru a vatama sau a face un rau inutil, nu blocheaza sau rezista atacului, ci se armonizeaza , redirectionind si transformind energia atacatorului. Rezultatul este o blindete devastatoare, o tehnica si o arta care nu are sens pentru cei mai multi observatori obisnuiti cu utilizarea fortei contra forta.