Un samurai, un foarte mindru razboinic, a venit intr-o zi sa vada un maestru zen. Samuraiul era foarte faimos, dar vazind frumusetea maestrului si gratia momentului, s-a simtiti brusc inferior.
Acesta il intreaba pe master: "De ce ma simt inferior ? Pina acum un moment totul era in ordine. Cum am intrat in curtea ta brusc m-am simtit mic.Pina acuma nu m-am simtit niciodata asa. Am infruntat moartea de multe ori, si niciodata nu am simit vreo frica - de ce acum sunt infricosat"
Maestrul i-a raspuns: "Stai. Cind toti ceilalti vor pleca, iti voi raspunde."
Oamenii au continuat sa vina si sa il vada pe maestru toata ziua, iar samuraiul a obosit asteptind. Catre seara camera s-a golit, iar samuraiul a spus: "Acum, poti sa imi raspunzi?" Maestrul i-a raspuns: "Vin-o afara."
Era o noapte cu luna plina, iar luna tocmai aparea pe cer. Maestrul a continuat: "Uita-te la acesti copaci. Acest copac este inalt iar celalalt este mic in comparatie cu el. Amindoi sunt linga fereastra mea de ani, dar niciodata nu au fost probleme. Micul copac niciodata nu i-a spus celui mare : 'De ce ma simt inferior linga tine? ' Acest copac este mic, iar celalalt este mare -- de ce nu am auzit nicodata vreo soapta despre asta ?"
Samuraiul: "Deoarece ei nu se pot compara."
Replica maestrului a venit: "Atunci nu ai nevoie sa ma intrebi pe mine. Tu cunosti raspunsul."